Despre mine Cercetare Cursuri Cabinet Istoria clinicii English
marcel pereanu
neurologie

Istoria neurologiei sibiene

În 1863 se înfiinţează Spitalul de Psihiatrie din Sibiu, cu denumirea iniţială de Ospiciu pentru alienaţi, primul de acest gen din sud-estul Europei. Celebrul neurolog Kalman Pandy, el însuşi fost medic şi director al acestui spital afirmă (în monografia scrisă în 1913) că s-a deschis la Viena, încă din 1830, un fond special (“Fondus mente captorum”) destinat construcţiei unui mare aşezământ de neuro-psihiatrie la Sibiu. În perioada 1852-1856 a luat fiinţă o comisie specială cu scopul de a studia alegerea terenului şi de a efectua planul imobilului. Pentru a se asigura o cât mai bună funcţionalitate noului spital arhitectul şef al Sibiului a fost trimis timp de 6 luni la Viena să studieze dispoziţia clădirilor şi amenajările interioare. În 1859 s-a aprobat devizul construcţiei, lucrările au fost începute în 1860, iar primele internări au fost făcute la 1 noiembrie 1863.

După dictatul de la Viena în incinta Spitalului de Psihiatrie şi-a desfăşurat activitatea între anii 1940-1945 şi clinica de neurologie din Cluj-Napoca condusă de către Prof. Dr. Dezideriu Duma.

Secţia de neurologie din Sibiu a luat fiinţă în cadrul Spitalului de Psihiatrie în anul 1953, primul medic şef de secţie fiind Dr. Ittu Constantin, medic primar neurolog.

Se pot distinge în evoluţia neurologiei sibiene două etape:

  • 1953- 1987 când secţia de neurologie a funcţionat în cadrul Spitalului de Psihiatrie (“perioada romantica”)
  • 1987 şi în present, când îşi desfăşoară activitatea în cadrul Spital Clinic Judeţean de Urgenţă (“perioada realista)

Iniţial secţia a avut 100 de paturi (50 de femei şi 50 de bărbaţi) dispuse în pavilioane separate. În secţia de neurologie se tratau iniţial şi nevrozele însă din 1957 s-a decis internarea exclusivă a bolnavilor “organici”. După reparaţia capitală din 1959-1961 secţia de neurologie rămâne cu 85 de paturi şi este dispusă în fostul pavilion de nevroze bărbaţi, o clădire dispusă pe două nivele (parter şi etaj). Trebuie menţionat că marile urgenţe neurologice erau internate şi tratate în secţia de ATI a Spitalului Judeţean. Ulterior (unde mai era cazul) erau transferate în secţia de Neurologie a Spitalului de Psihiatrie.

Alături de Dr. Ittu Constantin (care a fost şi directorul spitalului în perioada 1968-1984) din colectivul de medici neurologi au făcut parte în prioada “psihiatrică” următorii: Dr. Ittu Eleonora, soţia sa, Dr. Gheorghe Mitroi, Dr. Ştefan Bonea, Dr. Iancovescu, Dr. Ovidiu Panaitescu, Dr. Ion Boiceanu, Dr. Marcela Vasiu, Dr. Gheorghe Pătru, Dr. Daniela Pătru, Dr. Mircea Costea, Dr. Marcel Pereanu şi Dr. Ioan Teodor Gheorghe. Menţionăm că Dr. Ittu Eleonora şi Dr. Ovidiu Panaitescu aveau norma de bază în ambulator (compus dintr-un cabinet de consultaţii, situat într-o locaţie separată, în cadrul L.S.M – laboratorul de sănătate mintală). Prima asistentă şefă a fost Hortensia Ciolan, urmată de Theil Maria.

Dotarea cu aparatură medicală a început în 1962 cu un electroencefalograf (EEG) tip Alvar, pe care a lucrat Dr. Ioan Lupu, în cadrul sectiei de neuropsihiatrie infantilă. În 1977, cu ocazia inundaţiilor, s-a primit un aparat de tip Bekmann care a funcţionat 10 ani în localul L.S.M. , ulterior fiind mutat, odată cu sectia, în cadrul Policlinicii Spitalului Judeţean. În 1986 s-a primit un nou aparat cu lămpi, fabricat în DDR. De menţionat că puncţiile lombare se făceau cu ace de multiplă folosinţă, cu mandren, care se sterilizau prin fierbere, sau în caz de urgenţă, prin flambare cu spirt. O perioadă de timp nu se foloseau nici manuşile de unică folosinţă. Examinările radiologice se efectuau într-o altă clădire, în care erau duşi bolnavii pe targă indiferent de anotimp şi consta în radiografii simple. Dacă erau necesare examinări radiologice mai complexe (angiografie, mielografie, pneumoencefalografie) era solicitată secţia de neurochirurgie (din august 1977 mutată în cadrul Spitalului Judeţean). Examinările de laborator (inclusiv examenul LCR) erau efectuate într-o locaţie comună cu Psihiatria. De menţonat că laboratorul de analize medicale a fost înfiinţat de către Dr. Kalman Pandy în timpul cât a fost director al spitalului (1911-1919). Tot aici a descoperit in anul 1910 celebra reactie Pandy prin care se puneau in evidentă proteinele din LCR. Este un test calitativ şi constă în amestecul unei picături de LCR cu 1 ml soluţie (cristale de acid carbolic diluat în apă distilată). Reacţia variază de la uşoară turbulenţă la precipitat dens lăptos în funcţie de conţinutul de proteine.

În cadrul sectiei exista si un cabinet de fizioterapie dotat cu lampă solux, pantostat, băi de lumină, baie galvanică, aparat de terapie cu unde scurte, aparat de ultraviolete, aparat pentru currenţi diadinamici.

În 1984 Dr. Constantin Ittu decedează prematur iar în locul său este numit ca medic şef de secţie Dr. Gheorghe Pătru. Se crează astfel premizele favorabile pentru mutarea secţiei de neurologie în cadrul Spitalului Judeţean (Dr. Ittu era un adversar redutabil al acestei mutări).

După reparaţia capitală a localului fostei Secţii de obstetrică şi ginecologie pe data de 20 iunie 1987 secţia de neurologie se mută în actualul sediu. Ia astfel sfârşit perioada “romantică" a neurologiei (când se făceau gărzi commune cu psihiatria, în care aveai timp să citeşti, să pescuieşti şi chiar să joci tenis de camp), care a fost înlocuită cu o perioadă realista, pragmatică în care nu mai există timp liber iar gărzile devin extreme de solicitante (mai ales că la început au fost comune cu neurochirurgia). La început secţia avea tot 85 de locuri, plus 4 în compartimentul de terapie intensivă. Secţia de neurologie era situată la etajele 1 şi 3, la etajul din mijloc aflându-se secţia de neurochirurgie. Bolnavii mai gravi, nedeplasabili, de obicei “vasculari” erau internaţi de preferinţă la etajul 1, ceilalţi la etajul 3. Dupa mutarea sectiei de neurochirurgie in locul ei au venit la etajul 2 sectia clinica de endocrinologie si sectia de chirurgie plastica si reparatorie.

Imediat după Revoluţie secţia de neurologie a fost împărţită în două: neurologie I, condusă de Dr. Gheorghe Pătru şi neurologie II , condusă de Dr. Marcel Pereanu. Din prima făceau parte Dr. Mircea Costea şi Dr. Ioan Teodor Gheorghe şi îşi desfăşura activitatea la etajul 1, din cealaltă Dr. Daniela Pătru şi Dr. Susana Geleriu, proaspăt intrată în rândul neurologilor. In urma unui Ordin de ministru posturile de şef de secţie au fost scoase la concurs. Deoarece concursul a fost luat de către Dr. Marcel Pereanu, la scurtă vreme cele două secţii s-au reunite într-una singură. Până în anul 2008 în ambulatorul din cadrul Policlinicii şi-au desfăşurat activitatea Dr. Dan Filip şi ulterior Dr. Liliana Cuibus. Printr-un alt Ordin de Ministru ambulatorul a fost integrat în cadrul secţiei devenită între timp clinică de neurologie.

Numărul de paturi al secţie clinice a variat şi el de-a lungul timpului. Odată cu mutarea secţiei de cardiologie în noul sediu au fost luate 10 paturi, numărul acestora ajungând la 75. Ulterior au mai fost luate 5 printr-un alt Ordin de ministru, care interzicea secţii de spital mai mari de 70 de paturi. Totuşi în urma numeroaselor demersuri, ulterior am mai câştigat 7, astfel că în present dispunem de 77 de paturi, plus 4 în compartimentul ATI.

Facultatea de medicina “Victor Papilian” a luat fiinţă la 5 martie 1990 în cadrul Universităţii din Sibiu, care din 12 mai 1995 a luat numele ilustrului filozof Lucian Blaga. Disciplina de neurologie a fost creată în anul 1995 în cadrul catedrei VI, Stiinţe Medicale. În acest an a fost scos la concurs un post de şef de lucrări. S-au prezentat la acest concurs dr. Marcel Pereanu de la Sibiu şi Dr. Victor Roman, cercetător ştiinţific la Târgu-Mureş. Cel din urmă a fost declarat câştigător. Ulterior a luat prin concurs şi titlul de conferenţiar. Împreună cu el a venit şi soţia acestuia, Corina Roman-Filip, care a câştigat prin concurs postul de asistent universitar şi ulterior de şef de lucrări, cu integrare clinica cu jumătate de normă.

După decesul fulgerător al acestuia a intrat în învăţământ Dr. Marcel Pereanu pe postul vacant de conferenţiar (2000). Ulterior în cadrul disciplinei de neurologie a mai fost scos la concurs un post de asistent universitar care a fost câştigat de căte Dr. Cosmin Mutu. Şi acesta a primit integrare clinică cu jumătate de normă. După cooptarea ca prorector a Dr. Mihai Leonida Neamţu, şeful disciplinei de pediatrie, Conf. Dr. Marcel Pereanu a fost ales şef al catedrei VI. În anul 2004 Conf. Dr. Marcel Pereanu devine profesor iar din anul 2007 conducător de teze de doctorat. In 2008 a fost ales din nou sef al catedrei VI.

Baza materială a secţiei, devenită ulterior clinică de neurologie, s-a îmbogăţit treptat cu noi achiziţii de aparatură medicală. În anul 1987 a adus un aparat de electromiografie cu lămpi, produs în DDR, puţin performant, pe care a lucrat iniţial Dr. Marcel Pereanu, ulterior şi Dr. Dan Filip. In anul 2001 a fost achiziţionat un aparat EEG digital, care l-a înlocuit treptat pe cel cu becuri. Aparatul Bekmann se încăpăţînează să funcţioneze, după numeroasele defecţiuni reparate, în ambulatoriul de specialitate. In anul anul 2008 a fost achizitonat un aparat EEG cu 12 canale. În anul 2007 a fost adus în secţia clinică neurologie, prin sponsorizare din partea firmei Sanofi, un aparat ultrasonograf duplex color tip MYLAB50 pe care lucrează Dr. Ioan Teodor Gheorghe, care a dobândit competenţa în ultrasonogrefie la Bucureşti si mai rar de către Dr. Cosmin Mutu şi Prof. Dr. Marcel Pereanu, care au absolvit doar cursurile de specialitare. În 2009 a fost cumpărat de către spital, din banii obţinuţi de către Prof. Dr. Marcel Pereanu şi asistent universitar Cosmin Mutu din studii internaţionale, un aparat EMG mai performant, cu 4 canale, capabil să înregistreze alături de vitezele de conducere motorii şi sensitive şi potenţialele evocate retiniene. Pe linie radiologică deţinem unul dintre cele mai vechi aparate de radiologie din ţară şi avem acces non-stop la tomograful computerizat al spitalului. Prin programări se pot obţine programări în afara secţiei la echografii abdominale şi la aparatul de rezonanţă magnetică (0,24 T) aflat în incinta Spitalului Militar de Urgenţă.

Tot în dotarea secţiei clinice intră şi un nucleu de fizioterapie dotat cu diadinamici, ultrascurte, aparat de ionizări cât şi o sala de cultură fizică medicală şi de recuperare condusă iniţial de către Prof. Ioan Dordea, apoi de către Prof. Petre Tătaru. În plus există şi un cabinet de psihologie clinică în care şi-a desfăşurat activitatea psiholog Irina Muntean, ulterior, din 2005 de către inimoasa psiholog Corina Braşovean.

Asistentă şefă a devenit Viorica Irom, în urma pensionării în anul 1996 a doamnei Maria Theil.

Personalul secţiei la 1 Ianuarie 2010 era compus din 3 cadre didactice (1 Profesor, 1 şef de lucrări, 1 asistent universitar), 5 medici primari, 1 profesor principal CFM, 1 psiholog principal, 23 de asistenti, 13 infirmiere, 6 femei de servici şi 6 brancardieri.

Analizele de laborator au fost făcute iniţial în laboratorul bine utilat al clinicii de pediatrie, iar după separarea acesteia în Spital clinic de pediatrie, în laboratorul Spitalului Clinic Universitar de Urgenţă.

Farmacia 125 care deserveşte secţia clinica de neurologie a fost condusă de către farmacist Maria Pop, iar din 2007 de către farmacist Corina Mondea.

Prof. Dr. Marcel Pereanu

2008
membru al European Neurological Society (ENS)

2005
membru al Societăţii pentru studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii

2002
membru al Societăţii de Neurologie din România

2000
membru al Asociaţiei Naţionale Române de Stroke

1995
membru în colegiul de redacţie al revistei "Sibiul Medical"

1991
membru al Colegiului Medicilor din România

CONTACT

Adresa:
Str. Patrioţilor Nr. 7, 550130, Sibiu, România

 

Tel:
+40 269 215050 int. 150

Tel/Fax:
+40 269 212256